Informatii Publice

Turism

Atractii turistice Zalau Salaj

Edificii culturale

Biblioteca Judeteana "Ionita Scipione Badescu", Zalau

p-ta Iuliu Maniu, nr. 13, Judetul Salaj, tel.: 060 662236

La 23 August 1950 presa vremii consemneaza inaugurarea unei "Biblioteci centrale" cu peste 7000 de volume in limba romana si maghiara, in spatiul Ateneului Popular (actuala Casa Municipala de Cultura) "intr-un local incapator care dispunea si de-o frumoasa sala de lectura" Sunt prezenti printre altii Rodica Fanateanu, Elena Fanateanu, Karl Kun si altii. Colectiile cuprindeau carti din diferite domenii , unele cu o vechime considerabila cum ar fi "De remediis" a lui Petrarca datat la 1649. In 1952 biblioteca devine "Biblioteca raionala" avand si sarcini de indrumare a bibliotecilor de pe raza teritoriului Salaj. In 1957 ia numele carturarului salajan Ionita Scipione Badescu. In 1968 devine "Biblioteca judeteana" in urma impartirii administrative de atunci. De-a lungul timpului, biblioteca a functionat in spatiile Casei Municipale de Cultura ( fost Ateneu Popular), in spatiul actualului muzeu (fosta str. Ady nr. 5) , in spatiul actualului Centru de librarii (P-ta Libertatii nr. 10) si-n actualul sediu , P-ta Iuliu Maniu nr. 13 incepand cu anul 1971.

Biserici ortodoxe in municipiul Zalau si localitatile subordonate administrativ, Ortelec si Stana, sunt in numar de 6, amintim Catedrala Ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului", Biserica Ortodoxa "Sfanta Treime", Biserica Ortodoxa "Sfanta Vineri", si Biserica Ortodoxa "Sfantul Stefan".

Celelalte culte surori sunt reprezentate de doua biserici greco-catolice, dintre care amintim Biserica Romana Unita cu Roma "Sfanta Familia", doua biserici reformate, o biserica romano-catolica, trei biserici baptiste, doua penticostale si una adventista.

Galeria de Arta 'Ioan Sima', Zalau

Str. Gheorghe Doja 6, tel: 0260 611 065

Program de vizitare: zilnic 8-16, luni inchis.

Fondat in 1951 si reorganizat in 1971, Muzeul de Istorie si Arta din Zalau a beneficiat, initial, de doua expozitii permanente: cea de istorie si cea de arta populara. Ulterior, printr-un gest de o remarcabila noblete sufleteasca si artistica, Ioan Sima, artist plastic deja consacrat la vremea aceea, originar din Pericei (Salaj), propune forurilor culturale ale vremii o donatie de tablouri personale, cu conditia ca ele sa fie pastrate intr-un spatiu adecvat, si care sa constituie nucleul unui muzeu memorial. La cel mai inalt nivel politic si cultural se decide, astfel, repartizarea imobilului de la nr. 6 de pe strada Gheorghe Doja muzeului judetean, astfel incit acesta sa organizeze aici un muzeu de arta. Se deschide astfel, la 9 iulie 1981, o noua sectie a Muzeului de Istorie si Arta, denumita inspirat Galeria de Arta Ioan Sima.

Imobil cu destinatie privata, apoi sediu de banca (filiala locala a Bancii Nationale) si al altor institutii locale, Galeria de Arta etala, in 1981, tablourile maestrului Sima in sapte sali, astfel organizate si finisate incit sa ofere un spatiu prielnic activitatilor muzeale. Spatiul se dovedeste insa, curind, neincapator, pentru ca, odata renumele galeriei asigurat de numele ilustrului sau fondator, se inregistreaza o serie de cereri din partea unor artisti plastici pentru organizarea unor expozitii personale sau de grup. In plus, se punea problema etalarii in expozitii temporare si tematice si a pieselor de arta detinute de galerie, donate de artisti locali sau achizitionate, in timp, de muzeu. In acest context, spatiul muzeal al galeriei este extins, in 1983, cu inca opt sali. Salile sunt astfel concepute incit sa continue organic prima parte a galeriei si sa poata oferi un spatiu generos, fragmentat, dar totusi, unitar, expozantilor.

Colectia de arta plastica moderna a galeriei se imbogateste pe an ce trece cu lucrari de certa valoare semnate de nume mari ale artei plastice rominesti: Corneliu Baba, Aurel Ciupe, Rudolf Schwitzer Cumpana, Petre Abrudan, Alexandru Mohi, Paul Sima, Ioan Mitrea. Remarcam ca cele mai multe lucrari din patrimoniul muzeului provin din scolile de pictura de la Cluj, Baia Mare, Timisoara si Oradea. Pentru ca galeria organizeaza anual citeva expozitii de arta plastica, colectia sa s-a imbogatit cu lucrari remarcabile ale celor care au expus pe simezele sale: Teodor Botis, Victor Gaga, Vasile Pop Negresteanu, Eugen Patachi, Aurel Contras, Gheorghe Ilea, Marcel Munteanu sau elevi si discipoli ai acestora.

Galeria de Arta Ioan Sima este un remarcabil centru de cultura, care se face tot mai cunoscut in peisajul artistic zonal si national, prin expozitiile pe care le gazduieste. Masura acestei realizari culturale plenare este punerea de acord a tot mai multor critici de arta romini in a sustine ca doi artisti plastici s-au implinit cu adevarat in Rominia, prin asumarea patronarii unor lacasuri de cultura inca din timpul vietii: Ion Irimescu la Falticeni si Ioan Sima la Zalau.

Una dintre salile de la intrarea in galerie gazduieste o impresionanta colectie de lepidoptere si coleoptere, achizitionata de muzeu de la un colectionar zalauan pasionat, Tokacs Adalbert. Constituita atit prin eforturile personale ale colectionarului de a aduna si clasa specii autohtone si imbogatita prin schimburi cu colectionari de pe toate continentele lumii, colectia de piese de entomologie ofera vizitatorului atent posibilitatea incursiunii in stiintele naturii la modul cel mai placut. Coloritul fluturilor si dimensiunile gindacilor provoaca, deseori, exclamatii de admiratie pe chipurile vizitatorilor. Panourile cu fluturi si gindaci atrag mai ales publicul tinar, in special elevi, care nu se mai satura privindu-le.

Activitatea galeriei de arta este coordonata de personal muzeografic, care acopera atit activitatile de muzeografie (in special ghidaje specialzate pentru public) si pedagogie muzeala, cit si activitati de conservare a pieselor. Tot personalul galeriei are in sarcina si organizarea unor spectacole, serate sau recitaluri instrumentale gazduite aici, mai ales a unor recitaluri de pian.

Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau

Adresa: Str. Unirii nr. 9, Tel: 612223

Primele începuturi în organizarea unui muzeu dateaza din anul 1926, când se organizeaza o expozitie ce demonstra vechimea si continua locuire a acestor meleaguri. În 1951 se inaugureaza muzeul din Zalau care se dezvolta, ajungând azi sa posede mai multe colectii si peste 90000 de exponate: monede, statuete daco-romane, documente din evul mediu, epoca moderna si contemporana si piese de arta populara romaneasca, sculpturi si picturi.

Sectia de istorie cuprinde în principal colectii arheologice (20000 obiecte) referitoare la toate fazele locuirii în aceasta zona (picturi rupestre de peste 100000 ani, epoca bronzului, perioada dacica si romana).

Lapidarul contine, printre altele, numeroase sculpturi, remarcându-se statuia împaratului Caracalla.

Sectia etnografica expune lucrari în lemn, textile, ceramica taraneasca pe sticla, costume traditionale salajene etc.

Sectia de arta cuprinde colectii de pictura, grafica si sculptura, ale unor artisti ca Aurel Ciupe, Romulus Ladea, Petre Abrudan, Nagy Imre s.a.

Monumente si ansambluri de arhitectura

Zestrea de monumente si ansambluri de arhitectura completeaza potentialul atractiv al orasului cu obiective construite de exceptie. Dintre cele 24 de monumente si ansambluri de arhitectura catalogate in municipiul Zalau, amintim aici cateva dintre cele mai reprezentative, cum sunt: cladirea "Transilvania" (1895 - teatru orasenesc), cladirea primariei (1889- tribunal si sediu de prefectura), Biserica romano-catolica (1878), Biserica reformata ( 1904-1907), Biserica ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului" (1930-1934), Protopopiatul ortodox (cladire de la sfarsitul secolului al XIX-lea), cladirea Muzeului Judetean de Istorie (cca. 1900 - casino al asociatiei mestesugarilor, un veritabil monument de arhitectura cu numeroase elemente neoclasice), scoala generala "Simion Barnutiu" (1895 - scoala de fete) si Colegiul National Silvania (1860 - colegiu reformat), elemente urbanistice de mare valoare pentru patrimoniul istoric si cultural al tarii.

Pe strada Corneliu Coposu se mai pastreaza casa în care, la 1714 a poposit regele Suediei, Carol al XII-lea. O placa comemorativa fixata pe fatada unei case aminteste ca aici a locuit în perioada liceului (1892-1896) Ady Endre.

Este interesanta si lucrarea cunoscuta drept grupul statuar "Wesselenyi" (1902), opera renumitului sculptor Fadrusz Janos, bustul poetului Ady Endre (inaugurat în 1957) si al lui Octavian Goga, plasate în fata Liceului teoretic, precum si bustul ridicat in 1959 in memoria lui Simion Barnutiu, opera a sculptorului Romul Ladea.

Alte monumente arhitecturale din oras: busturile lui Al. Papiu Ilarian, Mihai Viteazul, Corneliu Coposu, Iuliu Maniu, Andrei Saguna, monumentul Eroilor ridicat in cinstea soldatilor cazuti pentru eliberarea tarii de trupele germane, monumentul leoaica, din fata primariei si monumentul Ingerasul.

Sursa: www.zalausj.ro

(c) 2009-2011

Top Desktop version