Turism
Atractii turistice Focsani Vrancea
Categorie: Vrancea Publicat în Marți, 30 Noiembrie 1999 00:00 Afişări: 616
Edificii culturale
Muzeul Vrancei Focsani
Cuza Voda nr. 35
Secţia de istorie
Inceputurile muzeului vrâncean se regăsesc în constituirea, în 1928, al unui nucleu în cadrul Liceului "Unirea" din Focşani, din iniţiativa "Ligii Culturale" şi a profesorilor acestei instituţii, în jurul căreia gravita viaţa culturală a oraşului. Abia în 1951, prin înscrierea sa în rândul instituţiilor de stat, Muzeul Vrancei a devenit o instituţie culturală al cărei rol, în depistarea şi valorificarea expoziţională a mărturiilor istorice, în cercetarea ştiinţifică, a crescut an de an , până la situarea sa în prim-planul instituţiilor culturale ale judeţului.
Laboratorul de conservare-restaurare
Conservarea patrimoniului constituie un domeniu important, atât în asigurarea stării de sănătate a obiectelor de patrimoniu în vederea prelungirii vieţii obiectului. Tratamentele de conservare încep din depozit prin asigurarea condiţiilor de microclimat adecvate ( temperatura, umiditate, lumina ) şi continuă în laborator prin tratamentele specifice fiecărui material din care e constituit obiectul de patrimoniu şi în funcţie de degradările suferite ( atac biologic, chimic).
Secţia de Arhitectură şi Tehnică Populară "Crângul Petreşti"
Ca parte componentă a Muzeului Vrancei, Secţia de Arhitectură şi Tehnică Populară "Crângul Petreşti" a fost deschisă oficial în anul 1977, apărând ca o necesitate culturală de cea mai mare importantă, pentru păstrarea şi punerea în valoare a patrimoniului etnografic al Judeţului Vrancea. Prin structura sa, aceasta a fost gândită ca un sat din Vrancea cu tot tipicul său. Amplasată în cadrul natural al pădurii Petreşti, secţia în aer liber a Complexului Muzeal Vrancea cuprinde 73 de construcţii autentice grupate în 32 de complexe cu peste 6000 de obiecte diferite.
Secţia Stiinţele Naturii
Secţia Stiinţele Naturii a Muzeului Vrancei din Focşani are ca sediu o frumoasă clădire de patrimoniu din strada Cuza Vodă nr.35. La baza constituirii secţiei au stat colecţiile particulare ale profesorului Anghel Bardan, care, în 1948 le pune la dispoziţia Filialei de Vânătoare Putna, spre păstrare şi vizionare. Incepând din 1989 funcţionează la demisolul imobilului primul acvariu din Focşani, care prezintă fauna şi flora acvatică vie, exotică şi indigenă în cele 16 acvarii de sticlă şi 9 bazine mari.
Muzeul de Istorie si Arheologie Focsani
Adresa: B-dul Garii nr. 1
Tel: 0237 222890
Muzeul a fost infiintat in anul 1950 si detine piese de arheologie, materiale din paleolitic, neolitic, epoca bronzului (Candesti), epoca fierului (Barsesti), dacice, carpice, de istorie medievala si numismatica, obiecte apartinand unor personalitati politice, culturale si artistice: Al.I. Cuza, Duiliu Zamfirescu, G. Longinescu, Ion Mincu.
Edificii religioase
Biserica Sfântul Ioan, Focsani
Biserica s-a zidit din temelie in anul 1839, in cinstea Sfantului si de minuni facatorului Nicolae, arhiepiscopul Miralicniei al carui hram este, de catre credinciosii cu dare de mana si cu dragoste de biserica lui Dumnezeu. Vesmantarul, turla, lucrarile de consolidare dupa cutremurul din 1977, pictura in “Fresco”, pardoseli in mozaic venetian si mobilier, executate intre anii 1983-1991 s-au facut prin staruinta preotului paroh Chitiga Ioan, cantaret V. Nasturas, ajutati de consiliul si comitetul parohial si cu contributia baneasca a enoriasilor in timpul arhipastoririi si cu binecuvantarea preasfintitului episcop Epifanie Norocel al eparhiei Buzaului si Vrancei. Pictura a fost executata de pictorul Pascanu Corneliu Bucuresti.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului -Precista"
Focsani, bd.Unirii, nr.38
O ctitorie voievodala este biserica fostei manastiri cu hramul ’’Adormirea Maicii Domnului” - Precista despre care avem putine stiri documentare; nu se cunoaste actul de intemeiere si nici pisania initiala din cauza cutremurelor, incendiilor si a navalitorilor straini.
Acest asezamant a fost zidit in partea moldoveneasca a orasului la inceputul secolului al XVIII lea adica in anul 1710 de catre Nicolae Mavrocordat.
Singurele informatii ni le ofera hrisovul din 1733 emis de domnitorul Grigore al II lea Ghica care atesta intemeierea ei de Nicolae Mavrocordat. Pe parcus acestei manastiri i s-au acordat privilegii, iar mai tarziu a devenit metoc al manastirii Mera.
Biserica Precista este un monument de plan triflat, avand un pridvor format din arcade, un pronaos despartit de naos, abisale laterale, absida altarului; deasupra pridvorului se ridica turla clopotnita.
Intreaga constructie este realizata din caramida, turla este din lemn, biserica nu mai are pictura, pardoseala este din dale de piatra, iar tamplaria din interior este din lemn. Intre pridvor si naos exista o usa din lemn masiv, golurile ferestrelor se decupeaza pe peretele tencuit, iar turla clopotnitei octagonala este realizata dintr-un schelet de lemn.
Datorita stricaciunilor, reparatiile care s-au efectuat nu au pastrat stilul initial al arhitecturii facandu-se unele modificari si adaugiri.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" Jelaboiu,
Str. Rodnei 3
Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” dateaza din secolul XVIII-lea fiind construita de familia de negustori Jelaboi
Biserica, monument istoric, a fost ridicata pe o fundatie din piatra si caramida, având un plan dezvoltat în forma de cruce prin adaugarea la planul initial, în forma de nava, a celor doua abside în anul 1903.
Departajarea naosului de pronaos se facea prin doi stâlpi grosi de caramida, care au fost desfiintati în anul 1903. Catapeteasma este din zid pictata, iar pe partea verticala a bisericii, a fost amplasata pe pronaos turla de clopotnita din lemn. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”Jelaboiu a fost restaurata in perioada 1994-1999, mai putin pictura care este in curs de realizare.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului"-Donie,
Str.Maior Gh. Pastia, nr.12
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”-Donie a fost construita de catre Donie Damian (vistiernicul domnitorului Constantin Brâncoveanu), între anii1694-1714.
Biserica, monument istoric, este zidita din caramida pe fundatie de caramida, în forma de cruce in stil brâncovenesc, cu o singura turla deasupra pronaosului. Absidele naosului sunt bine proportionate cu Sf. Altar, de care este despartit de o solee larga in amfiteatru si o catapeteasma de lemn.
Sfântul Altar are o usa la miazazi si un intrând la miazanoapte; pe jos se afla mozaic, iar stranile au o frumoasa sculptura. Pictura din interiorul bisericii s-a executat în etape si stiluri diferite de catre Adolf Cantini între anii 1940-1948, degradându-se în timp din cauza umiditatii. În prezent consolidarea si restaurarea monumentului a fost executata in totalitate.
Biserica "Intrarea Maicii Domnului in Biserica -Ovidenia",
Focsani, str. Fagaras, nr.3
Biserica cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserica”, cunoscuta sub numele de Ovidenia din Armeni a fost construita în veacul al-XVIII-lea de ctitorii locali care au dorit sa ramâna anonimi.
Acest lacas de cult a fost îngrijit de boierii armeni, de unde si denumirea de Ovidenia din Armeni, devenind pe parcurs metoh al Manastirii Vizantea.
Monumentul clasat, cod LMI VN-II-m-B-06428, este construit pe tipul de plan în forma de cruce, cu pridvor, naos, pronaos si altar.Temelia este din piatra, peretii sunt din caramida cu mortar de var, iar acoperisul este din tabla. Altarul este despartit de naos de catapeteasma din zidarie in care se afla golurile usilor împaratesti si a celor diaconicesti.
Peretii interiori sunt tencuiti si pictati în fresca, iar decoratia exterioara este realizata din stuc, caramida si mozaic.
Biserica "Intrarea Maicii Domnului in Biserica",
Focsani, str. Ovidenia nr.11
Denumire originara a acestui lacas de cult este Biserica Maicii Domnului Ovidenia din Tabacari, conform hartii statului major austriac din anul 1789. Însa dupa stil si dupa modul simplu cum a fost construita, s-a dovedit ca este mult mai veche, datând din anul 1687.
Biserica monument istoric, a fost construita în stilul muntesc,având un plan dezvoltat clasic în forma de cruce, caracteristic bisericilor ortodoxe din acea perioada.
Biserica are fundatia initiala din piatra de râu, zidurile sunt din caramida iar acoperisul este din tabla.
Interiorul este reprezentat de o catapeteasma initiala din zid, pe care apoi a fost fixata catapeteasma din lemn cu panouri pictate de Oreste Cantini în stil italian. De asemenea sunt reprezentative usile împaratesti pictate în ulei, iconostasul, scaunul arhieresc, stranele cântaretilor, serafim.
În naos, în fata altarului se afla încadrata în dusumeaua din scândura o placa de marmura orientata spre altar, inscriptionata cu un text nedescifrat în alfabetul chirilic de tranzitie.
Biserica "Nasterea Maicii Domnului" -Sapunaru,
Focsani, str. Simion Barnutiu, nr.3
Biserica „Nasterea Maicii Domnului”-Sapunaru, monument istoric, a fost zidita în plin Evu Mediu românesc prin anul 1783 de catre Dinu Sapunaru. Este o biserica construita din piatra masiva, in stil moldovenesc, cu bolti rotunde pe patru colone, cu pridvor, naos, turla mare. Biserica are forma de cruce.
În anul 1815 biserica a fost pictata din cheltuiala lui Ignat Petrovici de catre un pictor care a preferat sa ramâna anonim. În anul 1940 au avut loc lucrari de consolidare, a fost tencuita din nou si repictata în fresca de catre Keber si Cantini
Interiorul este reprezentat de picturi si de icoane printre care se remarca icoana Maicii Domnului cu inscriptii în latina si slavona.
Biserica "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul"
Focsani, Piata Unirii, nr.10
Biserica a facut parte din ansamblul fostei manastiri, cu hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul" fiind ctitorita de domnitorul Tarii Romanesti Grigore Ghica in anul 1661.
Aceasta manastire a fost inaltata in partea munteana a orasului Focsani, chiar lânga hotarul ce despartea pâna la Unirea din 1859 cele doua tari. In prezent Biserica acestei manastiri se afla în gradina publica a orasului Focsani.
Acestei manastiri in decursul anilor i-au fost oferite danii de catre: Al. Ipsilanti, Duca Voda, Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu, Mihail Racovita. Datorita acestor danii manastirea a devenit una dintre cele mai instarite din zona avand proprietati in Focsani cat si in zonele viticole invecinate.
Manastirea a suferit modificari de pe urma cutremurelor, incendiilor si a navalitorilor straini.
Manastirea a fost martora unui eveniment important, aici s-a oficiat cununia religioasa a domnitorului Gh. Bibescu cu Marita Ghica, nas fiind Grigore Sturdza domnitorul Moldovei.
In 1854 a ars manastirea, dar a ramas biserica.
In trecut Biserica a fost construita din caramida, pe fundatie de piatra, in forma de cruce cu 3 abside si cu impartirea clasica: pronaos, naos si altar.
Pana la restaurarea din 1977 in interior s-au pastrat mici portiuni de pictura, fatadele erau tencuite si decorate cu doua randuri de firide suprapuse. In interior erau circa 23 icoane, 9 candele, cadelnite, obiecte de argint, carti grecesti, romanesti, odoare, policandru, sfetnice, vesminte.
Biserica a fost restaurata dupa cutremurul din 1977, forma in care se afla si acum.
Biserica "Proorocul Samuil"
Focsani, Strada Mare a Unirii, nr.6
Ctitorie voievodala reprezentativa pentru orasul Focsani, este fosta Manastire ’’Proorocul Samoil’’ a carei biserica se afla acum in partea de nord a orasului.
Cea dintai biserica a fost construita din lemn de catre Constantin Racovita Cehan (1749-1753) in prima sa domnie.
Pe parcurs in locul bisericii de lemn s-a ridicat alta de piatra primind destinatia de manastire. Si aceasta manastire s-a bucurat de grija domnitorului care a inzestrat-o cu vase sfinte, candele de argint vii si mosii. Desi acest asezamant a fost independent la inceput, pe parcurs a devenit metoc al Manastirii din Roman prin hrisovul din1757.
In anul1767 domnul muntean Stefan Racovita a inchinat manastirea spitalului manastirii Sf.Spiridon din Iasi iar mai tarziu domnitorul Alexandru Ghica printr-un hrisov a redat dreptul de independenta manastirii.
Asezamantul monahal’’Proorocul Samoil’’ reprezinta un punct strategic intrucat a fost inconjurat de ziduri inalte in care in anul1789 se adaposteau armatele turco – romane, tinand piept armatelor ruso-austriece.
Intre timp, dupa ruinarea cladirilor anexa a zidului de incinta acest sfant lacas si-a incetat existenta ca asezamant monahal devenind biserica de enorie din 1863. A inceput sa fie reparat si ingrijit mai mult si i s-au facut unele transformari si adaugiri dar s-au pastrat formele ei initiale.
Datorita cutremurelor din 1977-1979-1986, s-au efectuat lucrari de restaurare si consolidare.
Biserica "Sf. Apostoli Petru si Pavel"
Focsani, str. Cuza-Voda
Biserica veche a fost construita prin anul 1847 de catre comunitatea locala.
Lucrarile actualei biserici cu hramul "Sfântii Apostoli Petru si Pavel" au inceput dupa anul 1990, sub îndrumarea Parohului –Decanul Mihai Enasel. În anul 2001 a fost consacrata de catre Excelenta Sa, Episcopul de Iasi –Petru Gherghel, in prezenta si a altor ierarhi preoti si credinciosi.
Exteriorul bisericii prezinta un stil modernist, din lateral având o forma de butoi iar din fata o forma de mandolina. Interiorul pastreaza normele liturgice ale bisericii romano-catolice-de jur împrejur sunt reprezentate statui (Via Crucis) si cele 14 statiuni care domina. În centrul bisericii se afla masa de altar din marmura care reprezinta locul de jertfa unde se celebreaza zilnic Sfânta Liturghie dedicata Sf. Apostoli Petru si Paul ai veacului crestin.
Dupa Conciliu Vatican II celebrarea liturghiei este prezidata de preot cu fata spre popor, tocmai pentru a evidentia contactul direct al celebrarii ca atare.
Biserica "Sf. Apostoli" de la Ocol,
Focsani, bd. Independentei 46
Biserica parohiala cu hramul „Sfintii Apostoli de la Ocol”, monument istoric, dateaza din a doua jumatate al veacului XIX, având un aspect de catedrala.
Biserica este construita din caramida cu ajutorul si din truda poporenilor din mahalalele’’Arion si Ocoleni’’(1850-1861). Boltile bisericii, altarul sunt sprijinite pe trei arcade mari, catapeteasma este din zid masiv având doua turle asezate pe acoperis în fata cladirii; pictura si zugraveala s-au facut în anul1871. În urma cutremurului din1912 au început reparatiile, facându-se din nou boltile si tot atunci a fost zugravita din nou în ulei de catre pictorul N.Romano.
Biserica nu poseda obiecte de valoare artistica si istorica; în prezent se desfasoara lucrari de consolidare si restaurare.
Biserica "Sf. Dumitru",
Focsani, str.Eroilor, nr.3
Biserica „Sfântul Dumitru”, monument istoric clasat, fost construita în secolul XVII de catre capitan Serdar Vicol.
Biserica prezinta un plan treflat, zidaria este realizata din caramida cu mortar iar boltile in arce sunt din zidarie. Interiorul bisericii este reprezentat de o catapeteasma din zidarie pictata în tehnica fresco, de trei firide amplasate pe fatada principala unde sunt pictate chipuri ale sfintilor: Sfantul Dumitru, Sfantul Antonie, Isus Mântuitorul si de pisania amplasata în pronaos scrisa si realizata in tehnica fresco.
Din punct de vedere arhitectural, aceasta biserica este realizata în stil brâncovenesc.
Biserica "Sf. Gheorghe" - Nord, 
Focsani, bd. Independentei, nr.20
Biserica „Sfântul Gheorghe”- Nord, monument istoric, a fost construita în anul 1919 de catre enoriasi cu ajutorul epitropului Iordache Lupu.
Planul bisericii este sub forma de nava; s-a pastrat traditionala împartire a bisericii în naos, pronaos si altar. Pictura s-a realizat din nou în tehnica fresco de catre pictorul Vasile Pascu în anul 1957. În perioada 1994-1997 s-a restaurat pridvorul si catapeteasma.
Interiorul este reprezentat de sfesnice, Scaunul Domnesc (Epifanie), icoanele Sfântului Gheorghe, Sfântului Ioan Botezatorul, Mântuitorului si a Maicii Domnului.
Biserica "Sf. Gheorghe" -Sud,
Focsani, str. Vâlcele, nr.3
Biserica „Sfântul Gheorghe”-Sud este monument istoric. Despre trecutul acestei biserici nu s-a putut afla nimic sigur, dar batrânii si preotul Radu Nedelcu afirma ca ar fi existat doua inscriptii la biserica. Prima inscriptie este pe o piatra asezata deasupra usii de la intrare, în limba slavona, conform careia biserica ar fi fost ridicata din lemn de catre Vlad Tepes, în amintirea bataliei ce a avut loc cu turcii pe Câmpia Focsanilor. Cealalta inscriptie pe o marmura asezata în mijlocul bisericii, arata ca pe la 1742 a fost refacuta din caramida de catre Constantin Mavrocordat. Aceste inscriptii au fost distruse în 1887 cand s-a reparat biserica.
Este de remarcat ca biserica desi foarte simpla în exterior, în interior este pictata in ulei si prezinta un stil arhitectonic ce se deosebeste cu totul de stilul altor biserici.
Biserica "Sf. Nicolae -Tabacari",
Focsani, str.Ghioceilor nr.9
Biserica „Sfântul Nicolae”, monument istoric, a fost construita în secolul XVIII de catre mesterii locali, cu sprijinul lui Costache Zugravu.
Planul bisericii este dezvoltat în forma de cruce, iar pridvorul este din zid. Baza, postamentul si turnul clopotnitei sunt paralelipipede, se succed pe verticala si se finalizeaza cu acoperisul al carui bulb este foarte înalt. La exterior absidele sunt în muchii, în numar de trei laterale si în numar de cinci la altar.
Atât la pridvor cât si la absida altarului sunt vizibile locurile unde s-a intervenit într-o etapa în care planul bisericii a fost extins si supraînaltat. Cu toate aceste interventii, biserica are un aspect armonios întregit de friza de alveole exterioare care o înconjoara; pridvorul închis în dreptul ferestrelor are forma acoladelor în stil brâncovenesc. Pe fatada principala, deasupra intrarii cu stolerie în forma de arc de cerc în partea superioara, se afla nisa în care s-a pictat icoana cu hramul bisericii. Monumentul este in stare avansata de deteriorare si in prezent se realizeaza proiectul de restaurare.
Biserica "Sf. Nicolae-Stroe",
Focsani, str. D. Zamfirescu, nr.1
Biserica „Sfântul Nicolae” Stroe, monument istoric, a fost construita in anul 1839 de catre enoriasi. Pe locul actualei biserici, a fost construita o biserica din lemn, de catre Paraschiva Baneasa din partile Prahovei, pe terenul donat de un anume Stroe.
Biserica este construita din caramida, în stil moldovenesc având o forma de nava; pictura interioara este realizata în ulei în stil neobizantin de catre pictorul Adolf Cantini în perioada 1945-1958. Turla bisericii din zid si lemn, a suferit grave avarii la cutremurul din 1977, a fost demolata, urmând ca sa fie reconstruita numai din lemn.
Dupa anul 2000 s-au efectuat importante lucrari: s-au executat tencuielile în exterior, s-a construit clopotnita bisericii, s-a construit din nou turla bisericii în forma initiala, s-a restaurat pictura în Sfântul Altar, s-a pictat pridvorul si clopotnita. Biserica nu detine obiecte de valoare artistica si documentara, în schimb în curte se afla mormântul si o cruce funerara a unionistului George Ilie, membru în Divanul Ad-hoc si prieten cu Mihail Kogalniceanu.
Biserica "Sf. Spiridon"
Focsani, str. Tabacari, nr.41
Biserica „Sfântul Spiridon”, monument istoric, a fost ctitorita de catre breasla tabacarilor stabiliti în zona de sud a târgului, din partea Moldovei prin secolul al-XVIII-lea. La început s-a ridicat o biserica de lemn, iar mai târziu a fost construita biserica de zid. Planul edificiului este în forma de nava, temelia este de piatra, astereala este din lemn iar învelisul este din tabla. O singura turla, invelita cu tabla, amplasata pe pronaos se sprijina pe o baza patrata având acoperisul sub forma de bulb.
Altarul este de forma poligonala, catapeteasma este din lemn, pictata, aplicata peste cea din zid de caramida având pâna în 1988 un numar de 54 de icoane. Naosul are un plan dreptunghiular, cu deschideri centrale pe lateralele de nord si sud, fiind marit ca urmare a însumarii în el a fostului pridvor, initial din scânduri si apoi construit din caramida.
Biserica "Sf. Voievozi"
Focsani, str.Garofitei, nr.7
Biserica „Sfintii Voievozi’’, monument istoric, a fost construita între anii 1744-1746 de catre mesterii locali, cu sprijinul lui Curt-Capitan si Ionita Zugravu.
Planul bisericii este specific lacasurilor de cult destinate oficierii cultului ortodox, în forma de nava cu abside laterale semicirculare, la fel ca si forma altarului. Planul initial este dezvoltat prin construirea vesmântarului amplasat în partea de sud a altarului. Pe actualul pronaos (fostul pridvor) este amplasata turla pe baza paralelipipedica care sustine forma hexagonala a clopotnitei.
Pe fatada principala este amplasata, în registrul superior pictura cu hramul bisericii; un brâu decorativ din doua benzi liniare în relief, având pe mijloc un brâu cu forme decorative care se desfasoara inconjurând biserica si punând în evidenta icoana de hram. In biserica se mai gasesc icoane foarte vechi, unele cu inscriptie slavona, si bine pictate, altele zugravite de Mihai si Ionita Zugravu la1857.
Biserica "Sf. Voievozi"-Stamatinesti-
Focsani, str. Moldova, nr.5
Biserica “Sfintii Voievozi”-Stamatinesti, monument, a fost construita în anul1798 de catre banul Toma Stamatin, boier vechi al Moldovei, paharnic si armas al voievodului Stefan cel Mare.
La început a fost o biserica de lemn, fiind o capela de familie în care documentele atesta ca aici a avut loc casatoria lui Grigore Alexandrescu cu Raluca Stamatin în anul 1859. Biserica a fost construita într-un stil pur românesc cu ziduri groase, fiind pastrata la intrare usa originala, pardosita cu dale si caramida. Dupa plecarea din Focsani a descendentilor familiei Stamatin pâna în anul1974 biserica a fost lasata in parasire si ajunsa în ruina totala.
Dupa 1990 a fost redata oficierii cultului ortodox. Pâna în prezent s-au întreprins noi operatiuni de conservare, restaurare, pictura definitivându-se în noiembrie 2006.
Biserica "Sf.Nicolae-Vechi", 
Focsani, str. Cotesti, nr.1
Biserica „Sfântul Nicolae-Vechi”, este monument istoric din zona munteneasca a municipiului Focsani. A fost ctitorita si zidita de catre capitanul de cazaci Stefan în secolul al XVIII-lea.
Biserica are un plan în forma de cruce; în anul 1863 i s-a adaugat pridvorul realizat în stil brâncovenesc, iar în 1929 elemente de arhitectura italiana. Între anii1928-1929 a fost pictata întreaga biserica la interior, în ulei, în tehnica „tempera” în stil realist de catre pictorul Oreste Cantini. Tot atunci s-au construit si sculptat frumoasa catapeteasma din lemn de brad, suporturile din lemn, stranile cântaretilor.
Biserica "Sfantul Nicolae Nou"
Focsani, str. Popa Sapca, nr.7
Biserica actuala, monument istoric, a apartinut initial manastirii Ramnicului, inchinata ca metoh Episcopiei Buzaului. Data fondarii manastirii nu se cunoaste.
Un document datat 22 mai 1696 este considerat de unii actul de drept prin care este ctitorita biserica Sf. Nicolae-Nou. De aici si concluzia ca manastirea si biserica se situau pe hotarul dintre mosiile pe care au aparut Focsanii si le incadreaza, ca timp, in una din cele mai vechi etape ale hotarniciei targului – cu cele doua parti ale sale.
In anul 1906, desi biserica era intr-un grad avansat de degradare, se mai putea distinge o parte din pictura realizata in jurul anilor 1732-1746, in special seria portretelor votive.
Biserica a avut mult de suferit in timpul razboiului austro-turc, acestia din urma incendiind-o, distrugand zidurile si pictura. Inconjurata de ziduri groase din caramida si inzestrata cu o turla de clopotnita- asemanatoare turnurilor de veghe si camerelor de refugiu, biserica Sf Nicolae –Nou constituia un punct strategic care a fost distrus in mare parte. Avand un plan si o arhitectura iesita oarecum din tiparele obisnuite, biserica se bucura de atentia specialistilor in istoria artelor si arhitecturii de cult. Incepand cu anul 1963 se va initia planul de restaurare, lucrarile dureaza foarte mult, dar o salveaza de la demolare.
Dupa restaurarea ei, biserica , ascunsa dupa un cvartal de blocuri cu opt etaje, nu va fi pusa in valoare si va servi intre anii 1985-1986 ca depozit de carte veche bisericeasca. Dupa 1990 va fi redata cultului ortodox, se va sluji in ea devenind biserica parohiala.
Biserica Sf Nicolae este un edificiu valoros care prezinta caracteristicile arhitecturii de secol XVII din – desi amplasarea sa este in Focsanii Munteni.
Planul triconc, are amplasat pe laterala nordica un turn clopotnita care are la parter un pridvor deschis, cu arcade semicirculare sustinute pe coloane de caramida. Braul care incinge de jur imprejur biserica ca si tipul de pridvor demonstreaza influentele arhitecturale din Tara Romaneasca. Arhitectura constructiei castiga in zveltete prin turnul din latura nordica si el la randul sau de factura ecleziala moldoveneasca. Planul general este atipic pentru Tara Romaneasca; pridvor deschis (inchis in prezent dar initial deschis), pronaos, naos cu abside poligonale (in cinci laturi) si altarul la fel. Turla clopotnitei este amplasata in partea stanga a constructiei, deasupra unei extinderi a pronausului; acest fapt incadreaza biserica intr-o categorie deosebita de cea obisnuita arhitecturii de cult ortodox din zona tinutului Putnei.
Biserica Armeneasca "Sf. Gheorghe",
Focsani, str. Cotesti, nr.22
Biserica Armeneasca „Sfântul Gheorghe”este monument istoric. Istoric vorbind, comunitatea armeana de la Focsani a fost una din cele mai importante si mai bine reprezentate, încadrându-se în categoria celor colonizate masiv în zona Moldovei din timpul lui Stefan cel Mare.
Un loc aparte îl ocupa Biserica Armeneasca Sfântul Gheorghe, datata în anul 1733 prin zapisul lui Ionita Capitan Toca, care a vândut jupânului Gaspar si „tuturor armenilor, locul pe care facuse biserica armeneasca în târgul Focsanilor”. Respectiva comunitate era deci numeroasa în secolul XVIII, bine reprezentata economic si financiar încât sa poata cumpara terenul pentru a ridica o biserica. Din anul 1789, conform afirmatiilor domnului Ferhat, biserica s-a zidit din cheltuiala lui Gheorghe Hagiu, a carui urmasi s-au stramutat în Bucovina.
În prezent biserica este inchisa de multa vreme; s-au început lucrari de consolidare si restaurare.
Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena
Focsani, bd. Unirii nr.22-24
Biserica monument istoric, cu hramul “Sfintii Imparati Constantin si Elena” din Focsani se afla pe bulevardul Unirii, fiind o ctitorie din sec. al XVII-lea a familiei boierilor Robescu, care detineau intinse mosii in zona Vrancei si a Buzaului.
Ca urmare a seismelor deosebit de puternice de la inceputul sec.XIX, biserica a fost supusa la numeroase interventii de consolidare locala, care nu au reusit sa stopeze procesul de avariere, astfel incat, in jurul anului 1900, au fost executate, de catre genistii militari din garnizoana Focsani, lucrari importante de consolidare, prilej cu care vechii biserici i-a fost schimbata arhitectura fatadelor intr-un stil pseudo-neoclasic, ce era la moda in acele vremuri. Dupa cutremurele foarte puternice din anii 1940 si 1977, au fost efectuate alte lucrari de consolidare de catre parohie, la fel de neperformante ca si cele anterioare. In afara de interventiile asupra structurii, au fost eliminate decoratiile clasicizante adaugate la 1900 si a fost redusa inaltimea turnului clopotnita din motive de stabilitate a acestuia. Cutremurele din 1986 si 1990 au accentuat, in modul cel mai grav, avariile anterioare, astfel incat stabilitatea monumentului istoric era grav amenintata, impunandu-se efectuarea de lucrari de expertizare – proiectare – consolidare – restaurare in vederea salvarii acestui important monument istoric al municipiului Focsani.
Lucrarile de consolidare propriu-zise au inceput in anul 1997, fiind deosebit de dificile, datorita atat gradului inalt de avariere (ce a fost constatat pe masura efectuarii decopertarilor), cat si faptului ca biserica a trebuit sa fie mentinuta in cult pe toata durata santierului. Lucrarile de consolidare au fost incheiate in anul 2006, mai putin pictura interioara care este in curs de restaurare.
Casă de rugăciune, ( evanghelica)
Focsani, str. Argeş, nr.42
Casa de rugaciune, monument istoric dateaza din secolul al XIX-lea si a apartinut colonelului Craifareanu, mare proprietar de podgorii in zona Cotesti.
Ulterior, in anul 1969 casa a devenit proprietatea profesoarei de franceza Victoria Radulescu. Mai tarziu casa este cumparata de Moisoiu Leanca membra a Comunitatii Evanghelice, care neavand urmasi a lasat-o prin testament Cultului Crestin dupa Evanghelie si transformata in casa de rugaciune.
Casa se incadreaza in stilul architectural romanesc de secol XIX cu influente ale stilului brancovenesc.
Sinagoga israelita, 
Focsani, str. Oituz, nr.4
Din actele ce exista la Comunitatea Evreiasca s-a constatat ca în anul1800 Egumenul Manastirii Mera a cedat acestei comunitati locul pe care este zidita sinagoga. În peretele Sinagogei se afla o lespede de piatra cu inscriptie, din care se constata ca s-a construit în anul1827.
În anul1854 s-a construit o alta sinagoga tot pe acest loc, dar în urma unui cutremur s-a darâmat; în anul1896 s-a zidit templul actual. În afara de acest templu mai sunt în curte doua mici sinagoge.
Biserica Proorocul Samuil (construită în anul 1756)
Biserica Catolică Sfântul Anton
Biserica Sfantul Nicolae Nou (construita in anul 1732)
Trasee turistice:
1. Comuna Tulnici (480m) – Muntele Coza (Saua Geamana, 1496m) – Dealul Negru (1548m) – Culmea Paisele – Pietrosu (1676m) – Zboina Frumoasa (1657m) - Culmea Laposu – comuna Nereju (540m)
Marcaj: banda rosie / Timp: 3-3,5 zile
Trasee de legatura: 6, 7, 11, 8, 3, 10, 2 si 5
Caracteristici: iarna pericole de avalansa pe versantul sudic al Cozei
Reprezinta traseul de creasta al Vrancei si pentru ca se intersecteaza cu mai multe componenete ale retelei pe traseu, inlesneste multiple combinatii cu rutele montane conexe, preferate fiind: traseul 7 – Valea Tisitei (marcaj triunghi rosu, din Saua Geamana); traseul 8 – Valea Narujei (marcaj cruce albastra pe drum forestier, din Saua Tisitei); traseul 3 – catre Lacauti (marcaj triunghi albastru).
Se recomanda parcurgerea in trei etape zilnice:
* etapa I: comuna Tulnici- satul Coza – punctul “Stramtura” - Dealul Zmeurei, stana “Carmiturei” - Saua Geamana – Golul Cozei – punctul “Golici” (extremitatea apuseana a masivului Coza). Timp de mers: 9-10 ore. Campare/adapostire la stana parasita din “Golici”;
* etapa a II-a: “Golici” - Dealul Negru – Saua Tisitei _ Piscu cu Paltini – Poiana Sindrilita – Culmea Paisele – zona limitrofa a Muntelui Pietrosu. Timp de mers 9-10 ore, inclusiv timpul atribuit abaterii pentru innoptare fie la stanele din Golul Verdelui (pe marcaj, cruce rosie – traseul 10), fie la cabanele “Giurgiu” din valea Zabalei (acelasi semn de marcaj); ambele variante de abatere se desprind din Saua “Fanariei” (la stanga, spre Golul Verdelui, iar la dreapta spre Cabanele “Giurgiu”);
* etapa a III-a: Golul Verdelui – varful Pietrosu (pe marcaj, cruce rosie) – Varful cu Lespezi – Golul Pietrosului; in continuare poiana Casaria – Zboina Frumoasa – Laposu de Sus, Laposu de Jos – gura paraului Vulturu – Nereju.
Traseul porneste din centrul comunei Tulnici spre vest pe DN 2D, iar dupa circa 200m se coboara spre stanga, pana se ajunge in centrul satului Coza, situat la confluenta paraului cu acelasi nume si Putna – pana aici fiind comun cu traseul 6 (marcaj punct rosu). Din satul amintit se foloseste drumul comunal ramificat spre dreapta, care urmareste albia si natura satului Coza pana la punctul “Stramtura” - mai departe itinerariul se inscrie pe un drum local continuat cu poteca, iar apoi cu plai pastoral pana in punctul terminus.
Mai mult de jumatate din traseu strabate portiuni impadurite.
2. Satul Vetresti-Herastrau (500m) - paraul Balosu – Golul Pietrosului (1315m) – cabanele “Giurgiu” (1100m) – Valea Zabalei – Mardanu (1520m) – Varful Lacauti (1777m)
Marcaj: punct albastru / Timp: 14 - 16 ore
Trasee de legatura: 6, 5, 7, 8, 1, 10, 4, 3, 14, 15
Este unul din traseele prin care se ajunge pe “Creasta apuseana” a Muntilor Vrancei, unde Lacautiul serveste ca “placa turnanata” pentru turismul din Carpatii Curburii.
Mai avantajoasa este parcurgerea in doua etape: prima pana la cabanele “Giurgiu” (aflate pe Valea Zabalei), iar cea de-a doua pana in Lacauti – utilizandu-se pentru campare conditiile de la cabanele amintite.
Pana in punctul “Trei Frasini” (de pe paraul Balosu), precum si intre cabanele “Giurgiu” si baza Masivului Mardan, traseul utilizeaza drum forestier. El porneste de la vest de satul Vetresti-Herastrau si urmeaza Valea Narujei, pana in primul sector al cheilor ei.
3. Poiana Sindrilita (1520m) – Valea Zabaluta (1300m) – Mardanu (1520m) varful Lacauti (1777m)
Marcaj: triunghi albastru / Timp: 3-3,5 ore
Trasee de legatura: 1, 9, 2, 4, 14, 15
Traseul coboara extremitatea nord-vestica a Culmii Paisele (traseul 1, marcaj banda rosie) pe langa liziera padurii (aflata la nord – dreapta). Mai jos intercepteaza terasamentul unei cai ferate forestiere dezafectate pe care il foloseste aproximativ 15 minute de mers. Se coboara catre stanga pana la confluenta Arisoaia – Zabaluta de unde incepe ascensiunea Mardanului – ascensiune ce se incheie indata ce se in talneste alt terasament de cale ferata forestiera dezafectata.
4 .Paraul Goru – varful Goru (1785m) – varful Lacauti (1777m)
Marcaj: cruce albastra / Timp: 5 - 6 ore
Trasee de legatura: 2, 3, 4, 14, 15
Traseul se ramifica din traseul 2 (punct albastru), la confluenta Zabala – Goru (amonte de cabanele “Giurgiu”), unde s-a reamenajat o cabana silvica. In primele aproximativ 15 minute urca pe firul paraului Goru, apoi se incepe urcusul pe versantul sudic al celui mai inalt masiv vrancean (prinzandu-se o poteca orientata catre dreapta).
Pana aici, in preajma varfului Goru, se strabate o padure deasa de molid.
Accesul varfului (cu dus-intors la partea marcata) este foarte riscant in conditii de ceata, din cauza disparitiei stalpilor de marcaj.
5. “Botu Misinei” (530m) – Culmea Misina – Zboina Frumoasa (1657 m) – Culmea
Frumoasele - “Caldarile” Zabalei (240 m)
Marcaj: banda albastra / Timp: 10-12 ore
Trasee de legatura: 1, 2, 12
De-a lungul acestui traseu se strabate sectorul cel mai lung care separa vaile Naruja(nord) si Zabala(sud).
Pentru intrarea propriu-zisa in traseu se parcurge mai intai drumul comunal in amonte de satul Vetresti-Herastrau (aproximativ 3km, marcaj punct albastru - traseul 2), iar de la grupul de case “Botul Misinei” acesta se abandoneaza.
6. Comuna Tulnici (480m) - “Plosnita” (750m) - satul Valea Neagra – satul Vetresti-Herastrau – Dealul Secaturii (1075m) – Culmea Laposu de Jos – comuna Nereju
Marcaj: punct rosu / Timp: 14 - 16 ore
Trasee de legatura: 1, 2
Este singurul traseu amplasat pe contactul muntilor cu depresiunea Vrancea si leaga cele trei cursuri hidrografice principale: Putna, Naruja, Zabala. El porneste din centrul Tulniciului impreuna cutraseul 1 (banda rosie), de care se desparte in centrul satului Coza, folosind un drum local, iar apoi un drum forestier pana la capatul apusean al satului Fundatura. De aici si pana la satul Valea Neagra se urmareste un drum de carute deschis printr-o zona foarte larga de faneturi, cu numeroase odai.
7. Motelul “Cascada Putnei” (550 m) – Valea Tisitei – paraul Cristianul Mic – Saua Geamana (1496 m, Muntele Coza)
Marcaj: Triunghi rosu / Timp: 10 ore
Traseu de legatura: 1
Prima jumatate a cestei rute montane strabate cea mai interesanta vale din Vrancea si printre cele mai pitoresti din Carpati, date fiind printre altele sectoarele de chei.
Traseul porneste de la motelul “Cascada Putnei”, de pe DN 2D, mai intai pe aproximativ 0,5 km. Apoi se traverseaza viaductul peste Putna, iar la capatul lui se foloseste ramificatia din dreapta a drumului forestier (aferent traseului pe circa 8 km). De la sediul cantonului silvic, intalnit la aproape 1 km, se patrunde in rezervatia naturala Valea Tisita.
8. Gura paraului Balosu (590m) – Valea Naruja – Saua Tisitei (1319m)
Marcaj: cruce albastra / Timp: 4- 4,5 ore
Trasee de legatura: 1, 2
Este un traseu binevenit imbogatirii impresiilor si cunostintelor referiotoare la vaile in chei – putand fi considerat o replica a traseului 7. El urmareste cu fidelitate cursul vaii Naruja (drum forestier) pana in regimul ei de receptie (zona Izvoarele).
Pana la gura Balosului (afluent de dreapta) se ajunge pe un drum forestier, pornind din satul Vetresti-Herastrau. Lipsa stalpilor de marcaj este suplinita de drumul forestier axial, continuat de drum pe versant in zona Izvoarele. Pe traseu exista imobile silvice si forestiere, precum si stane (“Izvoarle” si Saua Tisitei).
9. “Casa lui Neagu”(720 m) – Valea Putnei - Paraul Bradului – Saua Poienita(1409m)
Marcaj: punct rosu / Timp: 6 ore
Trasee de legatura: 3
Prin acest traseu se asigura accesul in zona central-nordica a tinutului muntos, ceea ce permite diversificarea larga a itinerariilor, inclusiv accesul Lacautiului (continuandu-se cu traseul 3, triunghi albastru).
Din lungimea totala de aproximativ 15 km, circa 13 km se parcurg pe drum forestier construit pe fundul vailor Putna si paraul Bradului.
Lipsesc stalpii de marcaj, iar semnele sunt vechi.
10. Cabanele “Giurgiu” (1100m) – Saua Fanarii (1480m) – Golul Verdelui (146 m) – varful Pietrosu (1676m) – cabanele “Giurgiu”
Marcaj: cruce rosie / Timp: 5 – 6 ore
Trasee de legatura: 2, 1
Este un traseu de circuit avand ca punct de sprijin imobilele silvice din punctul “Giurgiu” (valea superioara a Zabalei, drum forestier, traseul 2 punct albastru).
Stalpii de marcaj lipsesc, astfel incat orientarea este mai dificila la ascensiunea Pitrosului din Golul Verdelui prin “Treptele lui Voda” si la coborirea in Zabala din Culmea Sudica a Pietrosului. Semnele de marcaj sunt refacute in 1989.
11. Saua Golici (muntele Coza) – paraul Mioarele – paraul Alunul – comuna Barsesti
Marcaj: punct galben, numai in tronsonul Golici – cantonul silvic Alun, in rest drum forestier continuat cu DC 84 (Fundatura Barsesti), nemarcate
Timp: 7,5 ore
Trasee de legatura: 1, 6
Traseul are rolul de a lega extremitatea vestica a masivului Coza de valea cu acelasi nume care il delimiteaza la sud. De aici, pe drum forestier (22 km) se ajunge in aria subcarpatica l;ocuita a Vrancei. Traseul se ramifica din curmatura situata in punctul “Golici” spre sud-est de o stana parasita. Inainte de intersectia cu drumul forestier, printr-o abatere foarte scurta, se poate vizita “Cascada din Horn”. Lipsesc stalpii care s-au montat la capetele traseului marcat.
12. “Caldarile” Zabalei (840m) – Saua Furu – Vintileasca (800m)
Marcaj: punct albastru / Timp: 6 – 8 ore
Traseu de legatura: 8
Este traseul de legatura intre zona muntoasa a Vrancei si bazinul Ramnicului Sarat. Intrarea in traseu impune mai intai parcurgerea drumului dintre satul Nereju Mic si “Caldarile Zabalei” (14 km). De la podul rutier situat deasupra “caldarilor” amintite, se foloseste ramura din stanga a drumului forestier care urca pe obarsia Vaii Zana Mica.
Stalpii de marcaj lipsesc, urmele sunt vechi, dar itinerarul urmareste drumuri forestiere si de tractor, precum si plaiuri pastorale.
13. Comuna Soveja (500m) - “Sezatoarea Lupilor” - Muntele Zboina Neagra (1350m)
Marcaj: cruce rosie / Timp: 4 - 5 ore
Este singurul traseu care valorifica peisajul muntos al Sovejei, permitand totodata accesul la Rezervatia naturala Lepsa-Zboina. El porneste din satul de resedinta (Dragosloveni) spre apus, trece prin marginea statiunii Soveja, dupa care coboara in albia paraului Dragomirna, iar in continuare pe firul ei in amonte.
14. Pasul Musat (1100m) – sub varful Musat (1503m) – sub varful Stogu (152 m) – culmea Hartan – sub varful Baba (1544m) - sub varful Lujeru (1517m) – Saua Poarta Vantului (169 m)- varful Lacauti (1777m) – sub varful Manisca Mare (1677m) – sub varful Clabuci – Pasul Delusor (1200m)
Marcaj: banda rosie / Timp: 16 – 18 ore
Traseul se inscrie crestei Carpatilor Orientali. Fata de pozitia Lacautiului, se poate vorbi de un tronson nordic si unul sud-vestic. Primul care necesita aproximativ 12 ore de mers, permite racordarea la muntii Bretcului. Tronsonul sud-vestic ofera accesul pe masivul Penteleu.
15. Varful Lacauti(177 m) – Dealul Chiisoara – Valea Basca Mare – Golul Covasnei – statiunea Covasna (600m)
Marcaj: punct albastru / Timp: 4 – 4,5 ore
Traseul leaga Muntii Vrancei de marginea sud-estica a depresiunii Brasov. El porneste de la statia meteo Lacauti spre vest si foloseste un drum de tractor continuat – in apropire de Covasna – cu drum forestier si comunal.
Sursa: www.vrancea.ro, www.vrancea.com