Brasov Informatii generale

Categorie: Brasov Publicat în Marți, 30 Noiembrie 1999 00:00 Afişări: 615

Braşov este un judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi Altland-ul săsesc.

Prezenţa din timpuri străvechi a omului în judeţul Braşov este semnalată în numeroase puncte, încă din perioada anilor 60.000 - 40.000 î.Hr. Aşezările umane au persistat mai apoi, neîntrerupt, traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului şi, în final, epoca fierului. Nenumărate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoabă, unelte agricole şi de meşteşugărit etc.) atestă larga dezvoltare a civilizaţiei locale.

În această zonă au locuit dacii cumidavensi, având centrul principal la Cumidava (Râşnov). În această perioadă, zona judeţului a cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât şi culturale. După epoca cuceririi romane, viaţa şi-a continuat acelaşi ritm, sub supravegherea Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina". Autorităţile de ocupaţie au adus meşteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte şi drumuri. După retragerea aureliană, populaţiile migratoare care au trecut prin această zonă au fost atrase de bogăţia locurilor.

Cea mai pregnantă amprentă şi-au pus-o triburile slave, aşezate în număr mare, care au lăsat o seamă de mărturii - mai ales în toponimii şi hidronimii. Secolele X-XI marchează cristalizarea primelor formaţiuni politice în zona Ţării Făgăraşului şi Ţării Bârsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se întindea şi asupra acestor teritorii, este cucerit de către regele ungar Ştefan. Se pare totuşi că, vreme de două secole, regalitatea maghiară nu şi-a putut exercita suveranitatea deplină asupra acestor locuri, astfel încât de abia după 1200 au putut fi colonizaţi saşii, secuii şi teutonii. Multă vreme apoi, românii s-au condus după Jus valahicum antiqua lex, obiceiul pământului, iar Ţara Făgăraşului a fost o feudă a Ţării Româneşti de-a lungul secolelor XIV-XV, cu drept de vamă încă din secolul al XIII-lea . Pe la 1290, o oaste românească pornită din Făgăraş şi condusă de legendarul Negru Vodă "descalecă" în Ţara Argeşului, la Câmpulung Muscel, şi pun bazele Ţării Româneşti de mai târziu.    

Relieful Este variat şi se desfaşoară pe trei trepte majore: a munţilor (celor mai înalţi din ţară care include versantul nordic al Munţilor Făgăraş şi prelungirile masivelor Piatra Craiului, Leaota, Bucegi, Ciucaş şi Bârsei (Piatra Mare şi Postăvarul) şi a munţilor scunzi, „clăbucetelor”, Întorsura Buzăului, Dârste, Codlea, Perşani), a depresiunilor Braşovului, Făgăraşului, şi culmilor deluroase, sud-estul Podişului Hârtibaciului.  

Clima Este temperat-continentală, moderată, cu diferenţieri în funcţie de altitudine şi cu precipitaţii variabile, cu vânturi din direcţia vest, nord-vest. Temperatura medie anuală este între -2,50C şi 8,20C, în ianuarie de -4 - -100C iar în iulie 6 - 180C.  

Reteaua hidrografica Este reprezentata de Oltul mijlociu şi afluenţii săi: Aita, Baraolt, Vârghiş, Homorod, Felmer, Ghimbav, Bârsa, Şercaia, Sebeş, Berivoi, Breaza, Viştea, Ucea, străbat judeţul, alături de Tirlung, Timiş, Râşnov.  

Municipiul Braşov, resedinţa judeţului, se află în centrul ţării, în Depresiunea Braşovului, la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaţilor, delimitat în partea de S şi SE de masivele Postăvaru care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în oraş şi Piatra Mare, la 161 km de Bucureşti. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul.

În apropierea sa se găsesc localităţile Predeal, Buşteni, Sinaia, Făgăraş şi Sighişoara. Tot in apropiere gasim: Dealul Şprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetăţii) şi Dealul Pe Romuri, Stejărişul şi vârful Postăvaru.   Mărturiile dezgropate indică prezenţa unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei, Schnekenberg), apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului.

Cel mai impresionant monument al anticitatii este Sanctuarul dacic de la Racos, greu accesibil turistilor curiosi. Alta marturie a trecutului este tabara romana de la Rasnov, care se gasea la nord-estul granitei Imperiului Roman   Descoperirile arheologice au atestat existenţa unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piaţa Sfatului, a unor aşezări şi cetăţi pe Dealul Melcilor şi în cartierul Valea Cetăţii. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autorităţile comuniste, în cadrul programului de sistematizare.

Până spre secolul al XIII-lea se remarcă o continuă locuire a Brasovului, mai ales în zona Şchei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a format prin unirea mai multor nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Şchei, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini.

Brasovul este atestat documentar in anul 1234 in Catalogul Ninivensis cu numele de Corona. In a doua jumatate a secolului al XIV-lea, este confirmat drept centru administrativ si eclesiastic al Tarii Barsei (Corona, Kronstadt, Brasso), "oras liber regal", unul dintre centrele economice si culturale ale Transilvaniei. Bresle puternice, intre care se aflau in frunte aurarii, tesatorii, postavarii, armurierii, fierarii, aramarii, cositorarii, au facut ca Brasovul sa nu ramIna doar un punct al comertului tranzit, ci un infloritor centru mestesugaresc

In secolul al XIV-lea, burgul era concentrat in jurul pietei principale si al bisericii parohiale, Biserica Sfinta Maria, cunoscuta ca Biserica Neagra, reconstruita incepand cu anul 1383. Inca din prima jumatate a secolului al XIV-lea. Evenimentele istorice puncteaza evolutia fortificatiilor cetatii: in 1421 orasul este devastat,  dar mai tarziu in 1432 incursiunea turceasca nu-l poate cuceri, sistemul de aparare fiind suficient de puternic pentru a rezista asediilor.

Centura de fortificatii a facut din Brasov unul dintre cele mai intarite orase medievale din Transilvania. Sistemul de aparare al Cetatii era completat cu fortul de pe Dealul Straja si cu cele patru turnuri de observatie extra-muros: Turnul Negru si Turnul Alb; celelalte doua turnuri existau pe latura de sud, pe versantul dinspre oras al muntelui Tampa in dreptul Bastioanelor Tesatorilor si Postavarilor.

Perioada renasterii este marcata de cultivarea stiintelor, reforma religioasa a sasilor din Transilvania.

In secolul XVII fortificatiile Brasovului sunt amplificate in partea de nord a orasului cu mai multe randuri de curtine si santuri de aparare. Construirea Bastionului Aurarilor in 1646 incheie lucrarile la sistemul defensiv. In 1689, cel mai devastator incendiu din istoria Brasovului afecteaza majoritatea constructiilor importante din Cetate. Refacerea orasului se desfasoara cu greutate dar stilurile: baroc, rococo, clasic; fortificatiile medievale,  sunt lasate in paragina.

Sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului XVIII reprezinta epoca de inflorire a comertului romanesc la Brasov, antrenand miscarea de emancipare intelctuala si nationala. Ca urmare a desfiintarii privilegiilor sasilor de catre imparatul Iosif al II-lea (1780-1790), portile Cetatii se deschid pentru negustorii romani, dar si pentru greci, macedoneni, armeni sau evrei. Stabiliti in Cetate acestia cumpara case vechi sasesti sau isi construiesc resedinte impozante in stilurile epocii. Curentul dominant in arhitectura Brasovului din aceasta perioada este neoclasicismul. In secolul XIX transformarea orasului intr-unul modern a insemnat distrugerea centurii fortificate ( laturile nord- est si vest)

Economie Dezvoltarea industrială a Braşovului a început în perioada interbelică, atunci când aici a fost înfiinţată fabrica de avioane „I.A.R.” (1925). Aceasta a produs primele avioane româneşti, folosite în timpul celui de-al doilea război mondial împotriva Uniunii Sovietice. O dată cu terminarea războiului şi venirea armatei ruseşti în Braşov, fabrica a fost desfiinţată şi transformată în uzină de tractoare, iar utilajele şi echipamentul au fost confiscate, luând integral drumul Uniunii Sovietice. Astăzi, fabrica de avioane IAR funcţionează lângă Ghimbav, producând elicoptere Puma după standardele europene.

În ceea ce priveşte industria alimentară, Braşovul are o veche tradiţie a fabricilor de bere, începând cu cele ale lui Wilhlem Czell, cea de la Dârste şi terminând cu „Aurora” de azi. Este de menţionat şi vechea fabrică de ciocolată „Poiana” (ulterior Kraft Jacobs Suchard) care continuă să producă dulciuri. Mai amintim fabrica de panificaţie „Postăvarul” şi fabrica de produse lactate „Prodlacta”.

În 1921 la Braşov se înfiinţa fabrica de locomotive şi vagoane „ROMLOC”. După venirea comuniştilor la putere, fabrica a fost redenumită „Steagu Roşu” (astăzi „Roman S.A.”). Aceasta a fabricat numeroase modele de camioane, atât sub licenţă străină, cât şi după design românesc. După 1989, firma braşoveană a încercat mereu să ţină pasul cu cerinţele europene, astfel că astăzi produce o gamă largă de autobuze, autoutilitare şi autocamioane cu design nou şi elegant.In prezent "Roman S.A." apartine firmei "Prescon S.A." din Braşov.   Alte firme importante în perioada interbelică erau Scherg (1823) de stofe, Schiel de utilaje hidraulice (1919), Teutsch de scule (1833) şi Kügler de ciment. Actual ele se numesc „Carpatex”, „Hidromecanica”, „I.U.S.” şi „Temelia”, sunt în majoritate firme cu capital privat şi continuă producţia.

În perioada comunistă s-au remarcat două mari intreprinderi: Uzina „Tractorul”, ce a produs diferite modele şi tonaje de tractoare, şi Intreprinderea de Produse Cosmetice „Nivea”, firmă care a monopolizat întreg Orientul Apropiat şi Europa estică (blocul comunist) datorită raportului calitate/preţ. „Beiersdorf” a fost prezentă în România încă din 1906, mai precis, de când compania „Samy Hornstein” din Bucureşti devenea distribuitor unic al produselor „Beiersdorf”. În 1949, fabrica „Nivea” din Braşov a fost naţionalizată, iar directorul ei, Tarţia Vasilică, a suferit tortura aplicată de autorităţile de represiune braşovene, după care a fost trimis în temniţă la Aiud. Datorită faptului că, după război, firmei germane i-a fost confiscată marca, chestiune reparată abia în 1997, în urma unui proces, Nivea Braşov a deţinut, o vreme, monopolul asupra dreptului de utilizare a numelui său. Firma braşoveană nu mai există astăzi, locul ei fiind luat de fabrica „Colgate-Palmolive”. Şi alte companii străine şi-au deschis laboratoare şi centre de producţie în Braşov de curând (d. ex. „GlaxoSmithKline”).

O importantă parte a economiei braşovene se bazează pe servicii, construcţii, şi industria uşoară.

Sursa: www.ro.wikipedia.ro