Statiuni Cluj

Categorie: Cluj Publicat în Marți, 30 Noiembrie 1999 00:00 Afişări: 539

Băile Someşeni sunt o staţiune balneo-climaterică aflate în cartierul Someşeni al municipiului Cluj-Napoca.

Băile Someşeni constituie un obiectiv turistic care a adus faimă zonei, acestea fiind reorganizate în staţiune de către bine-cunoscutul profesor Dominic Stanca în 1927, care era şi proprietarul staţiunii. Nămolul şi apele minerale de la Someşeni Băi erau folosite cu mult inainte de organizarea profesorului ca tratamente pentru diverse boli, chiar şi pentru diabet.

În momentul de faţă băile sunt dezafectate, necesitând investiţii serioase pentru repunerea lor în funcţiune. Au existat mai multe tatonari din partea municipalităţii pentru a le achiziţiona de la urmaşii doctorului Stanca şi a le reface, dar până în prezent acestea nu s-au soldat cu rezultate concrete.

Baile Ocna Dejului

Situata la o altitudine de 320 m, statiunea dispune de o serie de piscine amenajate pe locul unei vechi exploatari de sare. Apa acestuia are o concentratie de pana la 250 g/l, fiind indicata in special in tratarea afectiunilor reumatice.

Băile Cojocna sunt o staţiune balneo-climaterică aflată în estul comunei Cojocna în judeţul Cluj. Staţiunea se află la o altitudine de 340 m, lângă Pârâul Valea Sărată.

În zonă au existat încă din timpul ocupaţiei romane exploatări de sare, pe locul cărora au fost amenajate mai multe băi calde. Deasupra ocnelor părăsite ale minelor de sare atestate documentar din secolul al XII-lea şi folosite din perioada romană până în Evul Mediu s-au format mai multe lacuri saline. Minele s-au transformat în lacuri saline, iar apa acestora a dobândit proprietăţi terapeutice. Două dintre lacuri, Toroc şi Lacul Mare, au fost transformate în băi, frecventate în timpul verii. În afară de agrement, băile sunt indicate pentru tratarea afecţiunilor reumatismale (artroze, poliartroze, spondiloze, tendinoze), endocrine şi ginecologice.

Băile Băiţa sunt o staţiune balneo-climaterică aflată în judeţul Cluj. Staţiunea se află în zona Dealurilor Dejului, lângă localitatea Băiţa şi la 1 km de municipiul Gherla, fiind parte componentă a acestuia.

Apele ape sărate şi sulfuroase din zonă au fost folosite încă din perioada ocupaţiei romane, izvoarele fiind indicate în special pentru tratarea bolilor de piele şi a celor reumatice.

Băile Băiţa sunt cunoscute pentru apele minerale bicarbonatate, slab sulfuroase, hipotone care sunt utilizate in tratarea afectiunilor reumatismale si a celor neurologice periferice (pareze usoare, sechele dupa poliomielita). De asemenea aceste ape se mai utilizeaza si in tratarea unor afectiuni ginecologice (cervicita cronica, insuficienta ovariana).

Băile Sărate din Turda

Primele exploatări romane la Turda au fost cele de la Băile Sărate („Băile Oraşului”), apoi cele de la Durgău-Valea Sărată. Aici au fost identificate peste 15 lacuri antroposaline (inclusiv actualul ştrand, căruia i se spune şi „Lacul Roman”). Toate aceste lacuri au fost vechi exploatări romane de sare, umplute cu apă în cursul timpului.

Băile Sărate se află intr-o zonă depresionară, inconjurată de păduri, la o altitudine medie de 360 m. Zona Băilor Sărate este folosită ca microstaţiune balneară încă din anul 1834. Iniţiativa amenajării zonei se datorează dr. József Hanko şi farmacistului Velitis (un reputat farmacist din sec. XIX) care au înţeles rolul profund curativ pe care îl au apele sărate ale zonei.

Alte amenajări au urmat în perioada interbelică (în lemn), apoi în anii 50 ai secolului XX, precum şi în ultimii anii (după privatizarea complexului). Capacitatea ştrandului este de aprox. 8.000 de persoane. „Lacul Roman” (ştrandul), cu o adâncime de 14,2 m şi o concentraţie a sării de aproximativ 46-48 la mie, are calităţi curative deosebite, ajutând la tratarea afecţiunilor reumatice, ginecologice, afecţiunilor aparatului nervos periferic etc.

Cele mai importante lacuri din zona Băilor Sărate (formate pe vechi exploatări de sare romane) sunt:

* „Lacul Roman” (ştrandul) – 0,37 ha, 14,2 m adâncime.

* „Lacul Privighetorii” – 0,04 ha, 14 m adâncime.

* „Lacul Csiky” – 0,60 ha, 5 m adâncime (cel mai mare lac antropogen din Transilvania).

* „Lacul Tarzan” („Lacul fără Fund”; oamenii locului l-au numit aşa, din cauza că – potrivit tradiţiei - tot ce cade în el nu ar mai ieşi niciodată la suprafaţă) - 0,40 ha, 19 m adâncime.

Alte lacuri sărate formate pe locul unor foste cariere romane de sare:

* „Lacul Vajas”

* „Lacul Nyalkas” (“Lacul Mocirlos”)

* “Lacul Bătrânescu”

* “Lacul Băltoaca”

* “Lacul Kimpel”

Singurul lac natural e „Lacul Troacelor” (pe carst salin – 0,11 ha, 1,5 m adâncime), folosit de Grădina Zoologică din apropiere.

Statiunea Băişoara este cea mai importantă staţiune din nord-estul Munţilor Apuseni. Comuna Băişoara este alcătuită din nouă sate.

Staţiunea este situată la poalele de est ale Muntelui Mare din Munţii Apuseni, pe cursul mijlociu al râului Iara, la o distanţă de aprox. 50 km de Cluj-Napoca, la altitudini cuprinse între 1200-1500 m.

Partii de schi Băişoara

		Lungime [m]	Dificultate
Partia Mare		1200	mediu
Partia Slalom		400	dificil

Arii protejate

* Muntele Băişorii (zonă protejată mixtă). Staţiunea Muntele Băişorii deţine şi o pârtie de schi. Aceasta este dotată cu mijloc de transport pe cablu, iar lungimea ei este de aproximativ 1,2 km. Sezonul durează aproximativ 5 luni pe an din decembrie până în martie. Vara există condiţii prielnice pentru vânat şi pescuit. Complexul turistic Băişoara constituie un excelent punct de plecare spre Muntele Mare şi spre Cheile Runcului.

Obiective turistice

* Cetatea Liteni (secolul al XIII-lea), din satul Liteni.

este o cetate medievală construită la 3 km sud-vest de actuala localitate Liteni (in maghiară Magyarléta) din judeţul Cluj pe o stâncă deasupra Văii Iara. Ruinele cetăţii (unele din cele mai pitoreşti ruine medievale din Ardeal) se află la cca 30 km sud-vest de municipiul Cluj-Napoca şi la cca 30 km nord-vest de municipiul Turda, pe drumul dintre Luna de Sus şi Buru, în apropierea cetăţii aflându-se şi staţiunea Muntele Băişorii.

* Monumentul Eroilor.

* Pista de schi.

Staţiunea Fântânele e situată la o altitudine de 1050 m, în comuna Râşca din judeţul Cluj, între Munţii Gilău şi Vlădeasa, pe malul lacului Fântânele. Nu are statut oficial de localitate, ci numai de staţiune climaterică de interes local. Este greşit numită uneori Beliş-Fântânele, sau Fântânele-Beliş, datorită apropierii de satul Beliş. Staţiunea nu se află însă pe teritoriul administrativ al comunei Beliş, ci pe cel al comunei învecinate Râşca. Este căutată mai ales pentru odihnă şi relaxare, precum şi pentru pârtia de schi.

Statiunea Muntele Baisorii este situata in Muntii "Muntele Mare", la o altitudine de 1385 m si la o distanta de aproximativ 50-60 km de orasul Cluj Napoca. Este o zona cautata in timpul verii pentru relaxere, dar si pentru practicarea sporturilor de sezon in timpul iernii, zapada fiind prezenta, de cele mai multe ori, din decembrie pana in aprilie pe partia care are lungime de 1200 m si o diferenta de nivel de circa 220 de m. Mergand spre Muntele Baisorii ai senzatia ca mergi in creierii muntilor si chiar asa este pentru ca drumul de circulatie publica se termina practic in Muntele Baisorii. In privinta drumului nu trebuie sa va faceti griji, pentru ca se circulaintr-o stare destul de buna. Statiunea este situata la obârsia pârâului Gera (izvor al vaii Ierta), pe culmile ce pleaca spre est din vârful Buscat (1676 m), pe teritoriul comunei Baisoara (jud.Cluj), la 46 de grade si 32 de minute latitudine nordica si 23 de grade si 19 minute longitudine estica, la o altitudine cuprinsa între 1200 si 1400 m, hotelul fiind situat la 1345 m (si nu la 1385, cum figureaza în multe locuri, de fapt altitudinea vechii cabane). Privelistea este larga, deschisa spre Câmpia Transilvaniei, Cheile Turzii si spre zari mai departate, in conditii de vizibilitate buna putandu-se admira muntii Maramuresului, Tibles, Rodnei, Calimani si Fagaras iar uneori si Carpatii Padurosi, Gutâiul, Suhardul, Gurghiul, Muntii Harghita, Ciucasul. De pe varfurile din apropierea statiunii se vad pe cer senin si Sureanul, Parangul si Retezatul, iar in conditii exceptionale, chiar Tatra Înalta.

Agrement Se pot practica diverse sporturi si jocuri, baza ramâne insa pe sporturile montane, pentru practicarea carora exista în zona vaste posibilitati, în special pentru drumetie, schi alpin, schi de tura, ciclism montan, parapanta, in mai mica masura schi fond, alpinism si speologie. In vecinatatea monumentului Crucea lui Avram Iancu, recent construit în centrul statiunii, se organizeaza anual, in luna iulie, o serbare cmpeneasca si manifestari comemorative.

Salina Durgãu Turda – complex balnear modernizat cu fonduri europene. Baza de tratament şi recuperare destinată celor cu afecţiuni respiratorii, biserica salinã, terenurile de minigolf şi bowling sau debarcaderul subteran din minele Terezia şi Rudolf sunt câteva din punctele de atracţie ale complexului. Turiştii pot admira întreaga panorama dintr-un lift modern, care coboară la o adancime de 80 de metri.

Partii de schi Cluj

Partia Mare

Băişoara

1,200.00 m

- dif.nivel 250.00 m

Pârtia Slalom

Băişoara

300.00 m

- dif.nivel 30.00 m

Pârtia Feleac

Feleacu

765.00 m

- dif.nivel 98.00 m

Sursa: www.ro.wikipedia.org,